Ploaie , Amorteala

Numai simteam nimic.Parca corpul numai reactiona
Ploua,si ma simteam atat de bine,lasam ploaia sa ma invaluie.
Mergeam desculta ,calcand prin toate 'baltoacele', si I. ma baga sub copacei si imi scuturau crengile pline de apa pe mine.A fost frumos.
Mi-am amintit de EL.
Mergeam prin ploaie, pierduta, gandindu-ma la el,la ce frumos era,la cat de bine era inainte..Nici un stres frate!
Aveam viata pe care mi-o doream,fara griji si probleme.
Ploaia imi aduce aminte,ma rascoleste..
Mergeam desculta,si ploua putin,lasam ploaia sa ma invaluie si sa imi stearga trecutul de pe fata.
Ploaia ma molesea,ma uitam pe cer si strigam catre EL. Dar EL nu ma auzea.
Plec acasa.Promit sa revin iar.
Azi iar ploaie, ploaia exact cum imi doream.Sa o simt, sa aud tunete si sa ma trezeasca din amorteala, din vis.
Nu a reusit. Nimic parca numai ma aduce la viata,singurul lucru care m-ar schimba ar fi EL.Dar EL nu e...
Si iar mi-am amintit de EL. EL , EL , EL , peste tot EL. Numai EL.
Lasa-ma odata!
Vreau sa scap, plang degeaba!
Vreau sa te uit, am visele mele
Am pornit la drum pur precum lumina..
Un copil cu scantei in ochi care nu stia ce-nseamna vina, cautand iubirea si stima.Si cum nu stiam sa lovesc, viata m-a lovit prima.
Exact asa e !
Viata,ea m-a lovit.
Vreau sa fiu cea dinainte.
M-am saturat de viata asta ,numai oameni rai,si pe interes.
Vreau o lume buna,pasnica.O astept..va veni odata.