
Te gandesti... singur te ranesti
Soptindu-ti ganduri ce privesc,
In abisalele tale suferinte,
Nervi varsati,noptzi nedormite, lacrimi si dorinte...
Negate de.. refuzul Lui de a iti da un strop de atentie..
In detentie.. ti-au intrat visele, si-au incetat travaliul evadarii..
Incuiate cu lacatul nevoiei imbratisarii..
Instinctul primeaza, cauti ajutorul... dar altruismul te tradeaza,
Si duci dorul, farmecului de la inceput,
Cand doar al tau glas Il aducea orbeste
In fatza ta,
Iar tu ingenuncheai returnandu-i dragostea..
Dar timpul aduce riduri si pe fata acestui sentiment,
Perfectiunea pe moment, se transforma iminent,
In rutina.. Si evident ca s-a schimbat dar in ce fel..
Nu ti-ai dat seama ca trebuia sa te schimbi odata cu El?!
Acum o lasi cum a venit, te repezi asupra faptului..
Pasii iti sunt prea repezi, sunt pasii disperatului
Conflict interior, unde sunt spada in spada
Logica si sufletul, si cade prada
Ratiunea..
Nu ai nici o sansa in fiinta ta..
Il iubesti cu totul, vrei sa-ti umple viata..
Si sa dispara indiferenta
Care L-a stapanit, ce-L face sa priveasca scarbit
Inspre tine..
Ce nu stie El, poate nici tie in cap nu iti vine..
E ca doar o vointa de fier te mai sustine..
Pentru ca sufletul ti-ar fi cedat
Singur, cu orgoliul Lui, in lupta de l-ai fi lasat
Si..
Il iubesti prea mult ca sa-l potzi face gelos..
Indiferend nu-ti poate fi,
Te doare intoarcerea rolurilor pe dos..
Dar o bucurie amara te cuprinde,
Cand cu o vorba dulce din cand in cand te suprinde,
Simti momentul..
Dar dispare si te intrebi unde
E Dementul, bun de.. nimic in permanentul..
Calvar al singuratatii, tie un dor nebun de El si stii de ce
Te doare totul..
Trebuie sa rezolvi! Altfel va fi inutil efortul
Sufletului tau de a iubi mortul
Suflet al Lui, si va fi perfect,
Absolut tot in tine trebuie si va tine piept!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu